Steatoza hepatică. Diagnostic şi tratament

Steatoza hepatică. Diagnostic şi tratament

Steatoza hepatică (ficat gras) deobicei nu dă niciun simptom. Unii oameni obosesc repede sau au un vag disconfort abdominal. Ficatul poate deveni ușor mărit – doar medicul curant va putea observa asta la un examen amănunţit, prin palpare. În cazul în care ficatul s-a inflamat, pot apărea şi alte simptome, cum ar fi: apetitul scăzut, scădere în greutate, senzația de oboseală, de boală sau balonare. Cea mai frecventă cauză a grăsimilor pe ficat este alcoolismul. Aproape toţi “heavy drinkers”-ii dezvoltă în timp boli de ficat. Mai există şi cauze non-alcoolice, cum ar fi: prea multe toxine, anumite medicamente, tulburări metabolice ereditare. În multe cazuri, medicii nu sunt dumiriţi care este factorul de bază al declanşării acestei situaţii. O serie de cauze, studiile de caz le-au evidenţiat în timp, steatoza este asociată cu colesterolul mărit, trigliceridele mărite, un dezechilibru al metabolismului lipidelor, numită dislipidemie, cu obezitatea, cu diabetul zaharat de tip 2 sau cu anumite medicamente, cum ar fi: aspirina, steroizi, tamoxifen, tetraciclina, medicamente din cadrul terapiei HAART pentru bolnavii infectaţi cu virusul HIV. Steatoza se dezvoltă atunci când organismul creează prea multă grăsime sau nu poate metaboliza suficient de repede de grăsimile ingerate. Ca urmare, acestea se stochează în celulele hepatice, unde se acumulează şi dezvoltă steatoza. O dietă bogată în grăsimi nu conduce în mod direct la ficatul gras.

Cum să reduci grăsimile din ficat?

stadiile evolutiei bolilor ficatului 1,2,3,4

4 tipuri

Există patru tipuri de ficat gras.

Grăsime nonalcoolică pe ficat se dezvolta atunci când ficatul are dificultăţi de metabolizare a grăsimilor, surplus care se depune în țesutul hepatic. Cauza nu este legată de alcool. Diagnosticul de steatoză nonalcoolică se pune atunci când mai mult de 10% din ficatul este cu grăsime.

Steatoza alcoolică reprezintă cea mai timpurie etapă a unei boli hepatice legate de consumul de alcool. Ficatul, afectat de consumul exagerat de tării sau vinuri, este în imposibilitatea de a descompune grăsimile. Dacă pacientul se abține de la alcool, cel puţin şase săptămâni, ficatul gras se va resorbi. În sens invers, în cazul în care pacientul continuă un consum excesiv, excesiv înseamnă mai mult de 30 de gr/zi, ciroza se poate dezvolta.

Steatoză nonalcolică apare atunci când grăsimea se acumulează suficient de mult, iar ficatul începe să se umfle. În cazul în care cauza disfuncţiei nu este alcoolul, se numește Steatoză nonalcoolică. Aceasta boală poate afecta funcția hepatică. Principalele simptome care pot apărea: pierderea poftei de mâncare, greață, vărsături, dureri abdominale și îngălbenirea pielii. Daca este lăsată netratată, poate progresa spre ciroză sau nefericita insuficiență hepatică. Anumite medicamente ale terapiei antiretrovirale HAART împotriva virusului HIV pot provoca steatoze.

Ficat gras în sarcină reprezintă o complicatie rară a gravidelor care poate pune viața în pericol. Simptomele încep în al treilea trimestru de sarcină și includ: greață persistentă, vărsături, dureri în dreapta abdomenului, icter şi stare de rău general. Femeile însărcinate, cu astfel de predispoziţie, vor fi supuse unui control la ecograf. Cele mai multe dintre ele, aflate în astfel de situaţii, îşi revin după naştere.

Care sunt factorii de risc?

Deoarece ficatul gras reprezintă o acumulare de grăsimi suplimentare în ficat, supraponderalii sau obezii dezvoltă mult mai probabil această boală.

Alți factori importanţi:     

> consumul excesiv de alcool ( peste 20 de gr/zi)

          > utilizarea excesivă a unor medicamente fără prescripţie medicală

          > nivel ridicat al colesterolului şi/sau al trigliceridelor

          > sindromul metabolic

Cum este diagnosticat ficatul gras?

steatoza hepaticaPrin examenul fizic al abdomenului, medicul poate palpa ficatul mărit. Pacientul va informa specialistul dacă a avut episoade de oboseală, de pierdere a poftei de mâncare, precum şi despre ce fel de medicamente sau suplimente ia şi dacă mai consumă alcool. 

Analizele de sânge

Analizele de sânge vor evidenţia o serie de enzime hepatice anormale, uşor mărite. Acestea nu confirmă diagnosticul de steatoză hepatică. Analize ulterioare vor căuta cauzele depozitelor.

Imagistică

La ecografie, grăsimea de pe ficatul va apărea ca o zonă albă. Alte studii de imagistică, cum ar fi scanările CT sau RMN, pot fi efectuate la recomandările specialiştilor. Aparatele pot detecta grăsimile, dar nu şi efectele în sistemul metabolic.

Biopsia hepatică

La recomandarea specialistului, un ac este introdus în ficat pentru a preleva o bucată de țesut pentru examinarea la microscop. Sigur că puncţia se face doar cu acordul pacientului şi doar după ce i s-a administrat un anestezic local pentru reducerea durerii. Aceasta este singura cale de a ști sigur dacă aveți steatoză hepatică. Biopsia rămâne cea mai sigură cale de fixare a unui diagnostic cert.

Prevenţie şi tratament

Tratamentul se concentrează asupra factorilor care determină boala. Principalele intervenții pot fi:   

> tratamentul alcoolismului

> management colesterolului

> slăbitul

> controlul glicemiei

Factori de prevenţie:

  > limitarea sau evitarea consumului de alcool    

  >  o alimentaţie sănătoasă

  >   menţinerea unei greutăţi ideale

  > reducerea colesterolului şi a trigliceridelor

Cele mai multe cazuri de steatoze hepatice nu vor mai progresa dacă se tratează cauza. Fie colesterol ridicat, fie diabet, fie obezitate.  În cazul în care cauza este alcoolismul, încetarea consumului de alcool poate permite ficatului să se vindece complet. O biopsie poate determina daca există leziuni permanente, cât prejudiciul aduc hepatocitelor și modul în care trebuie să fie tratate.