Revoluția ARNm. Pașii uriași ai biogeneticii. Miracolul se întâmplă azi

Revoluția ARNm. Pașii uriași ai biogeneticii. Miracolul se întâmplă azi

Fonfii sunt influenceri într-o lume de flecari. Textul de față nu e pentru cei care din antivaccinism și-au făcut tribune de luptă și de ascensiune politică.

Rolul jurnalistului nu e să convingă, nici să ducă războaie, doar să explice firescul lucrurilor și să arate sensul întâmplărilor miraculoase.

Celebra publicație “New York Times” compara apariția vaccinului ARNm cu aselenizarea pe lună a lui Neil Armstrong.

desen realizat de Ștefan Popa Popa’S

Citește și: Originea vaccinului anti-COVID al soților germani, de origine turcă

Cercetătorii din lume sunt entuziasmați de încrederea acordată de autoritățile statelor biogeneticii, o știință care a stat mult timp la colț și a dus lipsă de finanțare.  Tehnologia ARNm poate trata „toate bolile”. „Potențialul este infinit”, afirmă imunologul Steve Pascolo, care de treizeci de ani lucrează în laboratoarele elvețiene.

Francez de origine a continuat să creadă în descoperirea lui Frédéric Martinon și a colegilor săi care demonstraseră, încă din 1993, că un lipozom ( o celulă mai săracă în conținut n.a.), care conține un ARNm, în stare să codifice nucleoproteina (NP) a virusului gripal, a indus un răspuns imun la șoareci.

citește și: Descoperire uriașă / Noi medicamente, în stare să oprească evoluția cancerului

Un storybord pentru marele public

Sunt necesare explicații simple. Să zicem că nucleul celulei este o bibliotecă. ADN-ul este o carte. ARN este o fotocopie a câtorva pagini, vorba lui Pascalo. Tehnologia ARN mesager-ul învață softul xerox-ului să aleagă doar paragrafele specifice temei prestabilite. Care proteină trebuie să o produci? Și se dă comanda: start. E simplu de înțeles? Proteina învață luptătorii noștri (sereiștii, sepepiștii și jandarmii), T-helperii să recunoască inamicul. Apoi îi antrenează și îi pregătește de asalt. Rolul ARNm este să injecteze un cod și apoi se retrage. E scos și pus la tocător. Un fel de batistă de unică folosință, care nu lasă urme în buzunare. De zeci de ani, oamenii de știință au visat la apariția ARN mesager sau al ARNm-ului personalizat. Iată că viitorul e mai aproape ca oricând.

Cercetătorii au înțeles demult rolul biotehnologiei genetice, dar nu prea au fost băgați în seamă.

Iată că acum suntem în zorii lumii noi, în care porțile se deschid precum speranțele pentru multe boli nevindecabile.

Odată ce ARNm este instruit pe o anumită temă, după injectarea la oameni, orice celulă din corp ar putea fi transformată într-o fabrică de medicamente, la cerere, nu că e o chestie tare? Asta am înțeles eu din literatura de specialitate și din lungile discuții cu doctorii, preocupați de medicina viitorului, cea care se va proiecta din perspectiva celor 4 P: preventivă, predictivă, participativă și personalizată.

Citește și: TERAPIE PRIN LECTURĂ / Cartea care îl vindecă de cancer pe scriitorul Lucian Dan Teodorovici

Cei 4 “P”. Perspective mari pentru oncologie

Mai bine previi boala, decât să o tratezi. Genetica ne va arăta predispozițiile spre anumite boli. Paciențul va fi instruit spre cooperare cu terapeutul său. Iar cea mai eficientă, spun medicii de condiție, va fi medicina personalizată.

Vorba regretatului Iulius Hațieganu, întemeietorul școlii de medicină de la Cluj: “nu există boli, există bolnavi.”

Multe speranțe se leagă de identificare noilor metode de luptă contra cancerului. Genetica și biologia moleculară vor fi “border-line-urile” viitorului.

Imunoterapiile, combinate cu mecanismele de țintire a tumorilor vor reduce drastic suferințele și vor mări speranțele de viață.

Trebuie să fie clară distincția dintre ARN-ul celulelor umane și cele virale, pentru a știi cum se așează soldații pe terenul de luptă.

The Economist: lumea se va schimba odată cu învățarea rolului ARNm

Prestigioasa publicație britanică “The Economist”, în ediția tipărită de vineri, a aruncat provocarea: lumea se va schimba odată cu învățarea rolului ARNm.

Încă de la început, cititorii sunt informați că biologia moleculară nu este un concurs de popularitate, de genul cine știe mai mult câștigă.

Numărul de colecție a adunat toate cunoștințele științifice acumulate în ultimul an și a prezentat interesul mai multor discipline pentru noua tehnologie moleculară.

“Toți terapeuții au în birouri copiatoare și scannere, dar nu toți știu să extragă esența. Aici vor interveni specialiștii. Noii tehnologi vor avea capacitatea de a citi și de a scrie secvențe genetice rapid și ieftin”, scrie ediția de colecție de vineri a “The Economist”.

Trăim o vreme similară cu cea a șlapilor. Toți aveau ghete, până într-o zi când cineva a inventat o talpă prinsă de un deget. Tot revoluție s-a numit.

Tehnologia ARN a zăcut zeci de ani în laborator. A ieșit în prim plan cu primele vaccinuri împotriva Covid-19.

Se luptă cercetătorii cu Dumnezeu sau îi certifică prorocirea?

Ce am înțeles eu e că e vorba despre interconectarea dintre secvență și structură. Ceva simplu, nu? O transcriere cu dichis a unor mesaje criptate.

O fi o luptă de-a Dumnezeu? Nici vorbă. Când vâri doi decari sub poala popii nu înseamnă că-l mânii, ci doar îți plătești îndurarea, o anticameră a mântuirii.
Așa e și cu mirifica lume a tehnologiei moleculare. Ca să poți folosi un telefon nu te interesează cum se deschide ecranul. S-au pregătit alții pentru tine. Și ți-au făcut un favor.

Iată că tehnologii moleculari deschid perspectivele marilor vindecări. Așa că nu-s nasoi specialiștii ăștia care croiesc ARN-uri?