Plasma convalescentă. Când se administrează şi cum?

Plasma convalescentă. Când se administrează şi cum?

România se află printre primele 20 de state europene care folosesc plasma convalescentă, datorită unei donaţii făcute de firma lui Florin Hozoc, Besmax Pharma Distribution, centrelor regionale de colectare de sânge.

În Europa, Alianța Europeană a Sângelui – o asociație non-profit – a anunţat recent că 20 de țări au inițiat utilizarea plasmei convalescente în tratamentul COVID-19 sau o iau în calcul pentru viitorul apropiat.

Acestea includ Italia, Spania și Regatul Unit, unele dintre țările europene lovite cel mai agresiv de SARS-CoV-2, precum România.

În SUA există un program naţional, de care au beneficiat peste 12.000 de pacienţi.

Citeşte şi: Prof. Dr. Codruţ Sarafoleanu: “În lupta COVID-19, a început bătălia dintre giganţii industriei farmaceutice ?”

În ce constă tratamentul?

Pacienţii vindecaţi de COVID-19 dezvoltă o serie de anticorpi.

Plasma din sângele lor e utilizată pentru cei aflaţi în stadiile avansate ale bolii.

Contactat de happymed.tv, prof. dr. Virgil Păunescu, de la OncoGen Timişoara, primul doctor care şi-a autoadministrat vaccinul la care lucrează, susţine că plasma convalescentă ar trebui folosită mult mai rapid, în desfăşurarea tratamentului, nu cum se face acum, doar în fazele grave, când nu se prea mai poate face nimic.

Surse din Institutul de Boli Infecţioase “Matei Balş” din Bucureşti susţin că şi Părintelui Pimen i s-a administrat  plasma convalescentă, dar din păcate la 92 de ani, inima sa a cedat.

Citeşte şi: Vaccinul Oxford COVID-19 trece în faza a II-a de testare

Ce este terapia cu plasma convalescentă și de ce unii doctori o folosesc pentru a trata COVID-19?

În căutarea unui tratament eficient pentru COVID-19, a apărut recent o metodă veche de combatere a bolilor infecțioase: transfuziile cu plasmă convalescentă”, susţine dr. Arturo Casadevall, de la Universitatea Johns Hopkins, într-un dialog cu Medical News Today.

El a mai precizat că această metodă nu e nouă. A fost introdusă pentru prima dată la sfârșitul secolului al XIX-lea, când fiziologul Emil von Behring și bacteriologul Kitasato Shibasaburou au descoperit că ar putea folosi anticorpi prezenți în ser – o altă componentă a sângelui – pentru a combate difteria infecției bacteriene. De atunci, medicii au utilizat terapia cu anticorpi activaţi. Încă din anii 1930 e folosită pentru tratarea sau prevenirea atât a infecțiilor bacteriene, cât și a celor virale, inclusiv forme de pneumonie, meningită și rujeolă.

Când se administrează?  

Pe baza datelor obținute de la puțin mai puțin de o jumătate din pacienţii vindecaţi de COVID-19, Dr. Casadevall și colegii săi au ajuns la concluzia că această abordare este sigură pentru pacienții care primesc tratamentul la timp. Acelaşi medic și-a exprimat îngrijorarea că terapia nu este la fel de eficientă pe cât ar putea fi, deoarece majoritatea pacienților o primesc prea târziu în cursul bolii.

În afară de utilizarea sa în studiile clinice, Food and Drug Administration (FDA) a aprobat administrarea acestei terapii numai în situații de urgență la pacienții aflați într-un stadiu sever al bolii.

„Aici, în Statele Unite, pacienții au fost tratați cu plasmă convalescentă doar atunci când erau intubați, mult prea târziu”, este de părere Casadevall. El consideră în încheiere că efortul medicilor de a-l folosi mai devreme, pe timpul evoluţiei bolii, e de salutat. Mai remarcă, din studiul de peste cinci mii de pacienţi, că administrarea plasmei convalescente trebuie efectuată deîndată de la apariţia bolii.