Gastrita eritematoasă. Simptome. Cauze. Tratament. Diete

Medicul v-a spus că aveți gastrită eritematoasă? Ei bine, aceasta înseamnă că aveți mucoasa stomacului inflamată și roșiatică.

Nu toate gastritele dau semne de la început.

GASTRITA EROZIVĂ este provocată de un surplus de acid sau de o infecție cu helicobacter pilori.

De obicei este acută, adică dă anumite semne. Usturimi, dureri, scaun închis la culoare, datorită sângerărilor.

Mai poate fi subacută sau cronică, cu puține sau simptome deloc.

Diagnosticul se face prin endoscopie. Tratamentul este de susținere, cu eliminarea cauzei iritante și prin inițierea terapiei supresoare de acid, numai la recomandarea medicului.

citește și: TERAPIE PRIN LECTURĂ / Cartea care îl vindecă de cancer pe scriitorul Lucian Dan Teodorovici

Cauzele frecvente ale gastritei erozive include:

–  Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)

– Alcool

– Stres

Cauzele mai puțin frecvente includ

– Radiații

– Infecție virală (de exemplu, citomegalovirus)

– Leziuni vasculare

– Traumatisme directe (de exemplu, tuburi nazogastrice)

– Boala Crohn

Citește și: Cum secția de cardiologie de la Spitalul Floreasca salvează vieți

Simptome

La început apar eroziuni superficiale. Netratată, gastrita eritromatoasă poate duce la leziuni severe și chiar ulcere.

GASTRITA ACUTĂ de stres, o formă de gastrită erozivă, apare la aproximativ 5% dintre pacienți. Incidența crește odată cu săritul meselor.

Afecțiunile neuronale sau arsuri pe o suprafață mai mare a pielii pot da secreții sporite de acid gastric.

Pacienții cu gastrită erozivă ușoară sunt adesea asimptomatici, deși unii se plâng de arsuri, reflux esofagian, greață sau vărsături. Adesea, primul semn este sângerarea, care trecând prin tractul digestiv formează un scaun închis la culoare, numit melenă de către medici.

Sângerarea este de obicei ușoară până la moderată, deși poate fi masivă dacă este prezentă o ulcerație profundă, în special în gastrita acută de stres.

Diagnostic

Gastrita erozivă acută

Gastrita erozivă cronică

Gastrita erozivă acută și cronică este diagnosticată endoscopic.

Intervenții rapide

Pentru sângerări: hemostază endoscopică

Pentru suprimarea acidului: Un inhibitor al pompei de protoni sau blocant H2

Gastrita nu provoacă simptome vizibile la toată lumea.

Cele mai frecvente simptome sunt:

–  greaţă

–  vărsături

–  o senzație de plenitudine la nivelul abdomenului superior, în special după ce ați mâncat

–  indigestie

Dacă aveți gastrită erozivă, este posibil să mai aveți diferite simptome, inclusiv:

–  scaun negru, gudronat

– vărsături de sânge sau materiale care arată ca zaț de cafea

Cum este diagnosticată gastrita?

Medicul dumneavoastră va efectua o anamneză (discuții despre stilul de viață, bolile părinților, stres și obiceiuri alimentare), De asemenea, poate recomanda un test de respirație, sânge sau scaun pentru a verifica H. pilori.

Procedura de elecție este endoscopia. Cu un mic aparat introdus prin gură, însoțit de o microcameră, gastroenterologul vede pereții și mucoasa gastrică. Dacă i se pare ceva suspect va lua o probă pentru a o duce la laborator.

De fiecare dată, trebuie să semnați că sunteți de acord cu procedura.

Pe vremuri, pacientului i se recomanda să bea bariu și apoi i se făcea o radiografie.

Cum se tratează gastrita?

Tratamentul gastritei depinde de cauza afecțiunii. Dacă aveți gastrită cauzată de consumul de antiinflamatoare sau alte medicamente care erodează mucoasa gastrică, evitarea acestora poate fi suficientă pentru ameliorarea simptomelor. Gastrita ca urmare a H. pilori este tratată în mod obișnuit cu antibiotice care ucid bacteriile.

În plus față de antibiotice, mai multe alte tipuri de medicamente sunt utilizate pentru tratarea gastritei:

Inhibitori ai pompei de protoni

Medicamentele numite inhibitori ai pompei de protoni acționează prin blocarea celulelor care creează acid stomacal. Inhibitorii obișnuiți ai pompei de protoni includ:

> omeprazol (Prilosec)

>  lansoprazol (Prevacid)

>  esomeprazol (Nexium)

Cu toate acestea, utilizarea pe termen lung a acestor medicamente, în special la doze mari, poate duce la un risc crescut de fracturi ale coloanei vertebrale, șoldului și încheieturile mâinilor. Poate duce, de asemenea, la un risc crescut de insuficiență renală.

Discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a începe unul dintre aceste tratamente medicamentoase pentru a crea un plan potrivit organismului dumneavoastră.

Dieta și renunțarea la stres

Se recomandă cel puțin trei mese pe zi, la ore regulate. Din alimentație trebuie anulate cafelele, prăjelile, mâncarea grasă, oțetul, ciocolata, iaurturile, fasolea, mazărea, lintea, salamurile, afumăturile, mâncarea picantă.

Bananele sunt cele mai bune antiacide naturale.

Renunțarea la alcool pentru o perioadă determinată.

Mâncărurile preferate unor asemenea diete trebuie să fie bazice:

• cartoful
• țelina
• morcovul
• laptele (nu toată lumea suportă)
• varza fiartă, nu călită
• supe, nu ciorbe
• cremă de legume (brocoli, conopidă, morcovi, cartofi, țelină)
• carne fiartă, nu prăjită
• carne albă la grătar
• rasol de vită
• orez cu legume
• budincă
• griș cu lapte
• mămăligă cu brânză
• brânză grasă de vacă
• măsline
• compot de fructe bazice

Ceaiul de scumpie, băut de trei ori pe zi, are efecte antiacide, de asemenea.