Cum să tratăm gastrita?

Cum să tratăm gastrita?

Gastrita este o inflamare, o iritare sau o eroziune a mucoasei stomacului. Ea poate apărea brusc (acut) sau treptat (cronică).

Care sunt cauzele gaaciditate la stomacstritei?

Gastrita poate apărea din cauza consumului excesiv de alcool, a vărsăturilor cronice, a stresului sau datorită utilizării de anti-inflamatorii. De asemenea, poate fi cauzată de oricare dintre următoarele:  

>  Helicobacter pylori (H. pylori): o bacterie care trăiește în mucoasa stomacului; fără tratament, infecţia poate duce la ulcere, iar la unele persoane, chiar la cancer de stomac.     

> Anemia pernicioasă: O formă de anemie care apare atunci când stomacul nu dispune de o substanță naturală necesară pentru a absorbi în mod corespunzător și digera vitamina B12     

> Refluxul biliar: un reflux de bilă în stomac din tractul biliar (care se conectează la ficat şi vezica biliară)

>  Infecțiile cauzate de bacterii și virusuri.

Dacă gastrita este lăsată netratată, poate duce la o pierdere severă de sânge și la creșterea riscului apariţiei cancerului de stomac.

Simptomele gastritei

Simptomele gastritei variază de la un individ la altul. La mulți oameni nu există simptome. Cu toate acestea, cele mai frecvente simptome includ:   

> Greață sau stomac deranjat recurent

> Balonare abdominală

>  Durere în coşul pieptului

> Vărsături     

> Indigestie     

> Senzaţia de arsură la stomac între mese

> Scaune negre 

Diagnostic

Pentru un diagnostic corect, medicul va urmări istoricul pacientului și al familiei acestuia, va efectua o evaluare fizică și va putea recomanda oricare dintre următoarele teste:     

> Endoscopie superioară. Un tub subtire la care este ataşată o cameră video mică se introduce prin gură în stomac, prin care doctorul se uită la mucoasa stomacului. Medicul va verifica starea inflamaţiei, iar dacă i se va părea ceva suspect va preleva o bucată de ţesut şi o va trimite spre analiză unui anatomopatolog.

> Analizele de sânge. Medicul poate efectua diverse teste de sânge, cum ar fi verificarea numărul de celule roșii din sânge pentru a determina dacă ai anemie, ceea ce înseamnă că nu ai suficiente celule rosii în sânge. Infecţia cu pylori H. și anemia pernicioasă pot fi depistate de asemenea prin teste de sânge.  

> Test de scaun. Pentru a verifica excistenţa vreunor sângerări oculte, un posibil semn de gastrită, se va face testul de scaun. Fecalele se vor analiza la laborator.

 Tratamentul pentru gastrită?

Tratamentul pentru gastrită implică de obicei un antiacid, un medicament, inhibitor al pompei de protoni. Evitarea alimentelor calde și picante.    

Pentru gastrita cauzată de infecţia cu H. pylori, medicul îţi va prescrie unul sau două antibiotice, plus un antiacid. 

În cazul în care gastrita este cauzată de anemia pernicioasă, se vor lua suplimente de vitamină B12.    Se recomandă eliminarea alimentelor iritante din dieta ta, cum ar fi lactoza din lapte sau glutenul din grâu. Odată ce problema de bază dispare, gastrita pare să se vindece. Nu opriţi tratamentul decât la recomandarea medicului.

Prognostic?

Cele mai multe persoane cu gastrită îşi ameliorează starea de sănătate rapid după începerea tratamentului şi a dietei.

Dietadieta gastrita mancaruri interzise

Se recomandă mâncarea cât mai multor supe, a cărnurilor fierte, evitarea oţetului, a piperului sau a altor condimente. Masa trebuie servită nici caldă, nici rece. Se recomandă linişte şi calm. Înghite normal, nu la foc continuu.

Legume:

> cartofi

> morcovi

> varză

Cercetătorii americani au descoperit încă din anul 1956 vitamina U, supranumită şi “factorul antiulceros” (cercetările continuă şi astăzi). Aceasta se găseşte în varză, ţelină, frunze de usturoi şi de ceapă de vară. Se recomandă consumarea zilnică a unui pahar de suc de varză obţinut prin presarea-mixarea unei verze de mărime mijlocie. Se beau câte 50 ml de suc (o treime de pahar) înainte cu o oră de mesele prinalimente hranitoare gastrita111cipale. Odată preparat, sucul se consumă în cel mult o oră. Dacă se prepară ca salată, aceasta trebuie mâncată imediat, pentru a nu se oxida vitamina U în contact prelungit cu oxigenul.
Unii medici susţin că migdalele dulci, consumate câte 30 de grame pe zi, tamponează acidul clorhidric în exces (uleiul gras pe care îl conţin formează o peliculă protectoare la nivelul mucoasei gastrice), ameliorând arsurile. Celelalte oleagioase (nuci, alune) sunt interzise însă, datorită unui conţinut ridicat de fibre şi grăsimi.

Renunţă la fructele acide (grapfuit, lămâi, portocale)
5 Metode de tratament

1. Consumă sâmburi de măsline dimineaţa pe stomacul gol (o jumătate de lingură)

2. Miere între mese sau faguri mestecaţi reduc aciditatea.

3. Psilium din tărâţe ajută la vindecarea mucoasei.

4. Sucul de ghimbir cu ulei de măsline este un adevărat şi valabil antiinflamator şi cicatrizant.

5. Amestecă o lingură de ulei de măsline într-o cană de lapte cald şi bea dimineaţa pe stomacul gol.