Centrul de Transfuzii din Timişoara s-a proclamat stat în stat. Cumpără produse de trei ori mai scumpe decât la Bucureşti

Centrul de Transfuzii din Timişoara s-a proclamat stat în stat. Cumpără produse de trei ori mai scumpe decât la Bucureşti

Mai multe centre regionale de transfuzie sanguină folosesc echipamente de plasmafereză mai vechi de zece ani. Acestea folosesc tehnologia în flux discontinuu care necesită consumabile scumpe, scrie o anchetă publicată de România liberă.

Menţinerea unei practici vechi, în care competiţia nu e liberă, fac din sistemul naţional de transfuzii unul anchilozat, îmbătrânit şi dedicat unor interese, la limita penalului.

Poate nu întâmplător piaţa de echipamente este invadată de Hemarom care a dat cu titlul de gratuitate echipamentele, dar cu obligaţia contractuală de achiziţionare a seturile de recoltare a plasmei.

Orice apariţie nouă în domeniu este practic blocată de această dependenţă malignă de un singur furnizor. Anual, o singură firmă are comenzii de mii te seturi.

Dar cum se obţine plasma?

Sângele  este format din plasmă și celule roșii (numite și hemoglobină). Plasma este o proteină funcțională cu potențial de ameliorare sau chiar vindecare ale unor boli.

Din plasmă se extrage imunoglobulina. În anii trecuţi, ministerul sănătăţii s-a confruntat cu lipsa acestui produs indispensabil imunoterapiilor.

România a intrat în competiţia globală privind producerea de plasmă şi scoaterea produselor derivate din aceasta.

Citeşte şi: Dezvăluiri / Redeschiderea şcolilor şi a magazinelor măresc rata de noi infecţii cu coronavirus

Rezistenţa la schimbare

Cu cât cererea e mai mare, cu atât preţul sare de limitele normale.

Guvernul trecut a semnat un document de Parteneriat Public Privat pentru producerea derivaţilor de plasmă şi a unei bănci de de celule.

Cu un sistem naţional înfrânat de interesele pecuniare ale unor manageri din centrele regionale de transfuzie nu se poate vorbi de nicio strategie de viitor.

În sistem se simte interesul pentru menţinerea status-quo-ului.

Echipamentele gratis nu au fost primite de Centrul regional de transfuzie sanguină Timişoara

La data de 30 martie 2020, Ministerul Sănătății și Besmax Pharma Distribution SRL au semnat Protocolul de donație, prin care compania farmaceutică punea la dispoziția statului trei echipamente de plasmafereză și trei mii de kituri de recoltare de plasmă.

Scopul donației, conform protocolului, era să asigure accesul pacienților români la terapia cu plasmă convalescentă, recoltată de la donatori vindecați de COVID-19.

Ulterior, conform obligației asumate prin protocolul de donație, Ministerul Sănătății a indicat și cele trei centre de transfuzie unde trebuiau să fie instalate si exploatate cele trei echipamente: Centrul de transfuzie sanguină București, Centrul regional de transfuzie sanguină Iași și Centrul regional de transfuzie sanguină Timișoara.

Timp de peste două săptămâni de la această decizie a Ministerului Sănătății, conducerea Centrului regional de transfuzie sanguină Timişoara a amânat instalarea echipamentului, iar ulterior a refuzat să semneze contractul de sponsorizare, deși toate obiecțiile le-au fost respinse de Institutul National de Hematologie Transfuzională, fiind nefondate și nelegale.

Pentru a sfida centrul, Bucureştiul fiind considerat “plin de mitici,” în acelaşi timp, conducerea Centrului de transfuzie sanguină Timişoara a demarat proceduri de negociere cu sursă unică, pentru achiziția unor kituri de plasmafereză pentru echipamentele vechi de 10 ani, care erau folosite pentru afereză de trombocite. Astfel, au solicitat Oferta Hemarom, compania care în urmă cu 10 ani a oferit echipamente de afereză cu scopul declarat și scris în contract “de a stimula vânzările de consumabile distribuite de Hemarom SRL”. A se vedea în facsimil. Oferta a fost trimisă după ce Ministerul sănătăţii a semnat documentul.

Un astfel de contract este profund nelegal, în condițiile în care CRTS Timișoara se obliga explicit să stimuleze vânzările unui furnizor privat de consumabile, îngrădind competiția liberaă și prejudiciind astfel bugetul de stat, scrie Florin Hozoc pe blogul său, cel care a făcut donaţia şi a semnat documentul de sponsorizare cu ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru.

A trecut mai mult de o lună de la sesizarea “nesupunerii administrative” şi a descoperirii „statului în stat” la Centrul Regional de Transfuzie din Timişoara, mai multe săptămâni de la trimiterea Corpului de Control al ministerului şi Ministerul refuză să comunice rezoluţia.

Auditul din 2017, realizat de specialiștii Comisiei Europene, scotea în evidenţă că sistemul naţional de transfuzii est un focar de corupție.

Se pune cuvioasa întrebare, Ministerul mai coordonează centrele regionale de transfuzie sau s-a predat intereselor meschine ale managerilor locali?